Ultima Scisoare

NUȚII – ȚI-AM SCRIS ULTIMA SCRISOARE [INTRO – vioară și clarinet plângător] [NUȚII – SCRISOAREA] Ți-am scris ultima scrisoare, Că mă doare rău, mă doare, Sufletul în mine moare Și n-am nicio alinare… O, mă doare rău, mă doare, Că n-am nicio alinare, Că nu mai vii tu la mine, Flori, tu ești departe de mine… Zilele sunt tot mai grele, S-au dus toate visele mele, Plâng și scriu pe o hârtie, Că nu mai vii tu la mine… Flori, copila mea iubită, Mi-e inima îndurerată, Te-am crescut și te-am iubit, Pentru tine am trăit. Tu mi-ai fost mereu aproape, Te-am iubit mai mult ca toate, Mi-e dor de tine zi și noapte, Dar nu pot să te strâng în brațe. [REFREN – puternic, cu vioară plângătoare] Ți-am scris ultima scrisoare, Că mă doare rău, mă doare, Sufletul în mine moare Și n-am nicio alinare… Flori, tu ești departe de mine, Și mi-e dor, mi-e dor de tine, Zilele sunt tot mai grele, S-au dus toate visele mele… [STROFA 2 – POVESTEA LUI FLORI] Flori s-a întors în România, dar prea târziu, Mama ei Nuții nu mai era printre cei vii. A mers la înmormântare cu sufletul sfâșiat, Fără să poată s-o mai strângă pe mama ei în brațe. După câteva zile, scrisoarea a găsit, A deschis foaia tremurând și a citit. Fiecare rând o durea, fiecare cuvânt era greu, Mama ei plânsese de dor, iar ea nu știa cât îi era de rău. [VIOARĂ ȘI CLARINET – SOLO TRIST] [STROFA 3 – AMINTIREA LUI AYAN] Anul trecut, înainte să plecăm din România, Ayan i-a spus bunicii, fără să știe ce va urma: „Mamaie, stai să facem și noi o poză, Că nu știm dacă la anul, când venim în România, Te mai prindem în viață…” Ayan a rămas în Anglia, fără să știe că ea a murit. Când a aflat vestea, sufletul lui s-a zdrobit. M-a întrebat: „De ce nu m-ai luat și pe mine s-o văd?” Apoi mi-a spus: „Mai bine nu-mi spuneai…” Cuvintele lui au rupt inima tuturor, Un copil care voia să-și mai vadă bunica o dată, cu dor. Eric și Ayan o vor păstra în amintire, Iar poza aceea va rămâne o ultimă iubire. [STROFA 4 – RĂSPUNSUL LUI FLORI] Mamă Nuții, iartă-mă, n-am ajuns la timp, Am venit acasă, dar nu te-am mai găsit. Aș fi dat orice pe lume să te mai prind în viață, Să te strâng la piept și să-ți sărut fața. După câteva zile am citit scrisoarea ta, Și fiecare rând mi-a sfâșiat inima. Tu m-ai crescut, mi-ai fost mamă și alinare, Mi-ai dat iubirea ta cea mai mare. N-am stat departe fiindcă nu te-am iubit, Dar acum regret că n-am mai reușit. Aș da orice să te mai văd o dată, Să-ți spun că te iubesc, mama mea dragă. [REFREN FINAL – FLORI, CU DURERE] Mamă, iartă-mă pe mine, Că n-am ajuns la timp la tine. Ți-am citit scrisoarea ta, Când nu te mai puteam îmbrățișa. Tu mi-ai fost mamă, tu mi-ai fost viață, Te port în suflet dimineață de dimineață. Nuții, mamă, nu te voi uita, Cât voi trăi, vei fi în inima mea. [FINAL – voce șoptită, vioară și clarinet] Nuții, mamă, iartă-mă… N-am ajuns la timp la tine… Ayan voia să facă o poză cu tine… Dar n-a știut că nu te va mai vedea… Eric și Ayan nu te vor uita, Flori te va iubi toată viața… Vioara plânge, scrisoarea rămâne, Iar dragostea ta trăiește în mine…